Arici
Urși
Marmote și popândăi
Lilieci
Unele insecte și reptile 

 De colorat

                                                      🌻 Ce este un lanț trofic?

     Lanțul trofic este un șir care enumeră relațiile de hrănire dintre organismele componente ale unui ecosistem. Fiecare organism depinde, pentru a se hrăni, de membrul anterior al lanțului său trofic.

               Lanțul trofic acvatic

    În mediul acvatic se stabilesc relații de hrănire de tipul pradă-prădător

    Exemple de lanțuri trofice acvatice simple:

    plante (alge) → pești

    pești → pești răpitori

    pești mici → pescăruși

    pești → păsări de baltă

    broaște → berze

    pești → rechini

    insecte → broaște

    pești → mamifere (delfini, balene, foci, morse)

Lanț trofic terestru (câmpie → pajiște → pădure)

    În funcție de modul de hrănire, animalele se împart în două categorii: animale ierbivore și animale carnivore.

    → animalele ierbivore (vaca, oaia, calul, lăcusta, omida, etc) se hrănesc doar cu plante (iarbă, frunze, semințe și fructe.

    → animalele carnivore (lupul, leul, tigrul, uliul, păianjenul, balena,foca, etc) se hrănesc doar cu carne;

    → ele își procură hrana vânând, de aceea au simțuri foarte dezvoltate și reflexe extrem de rapide;

Exemple de lanțuri trofice terestre:

 plante → animale erbivore (iepuri, căprioare)

 plante → insecte (gândaci, bucuruze, fluturi, omizi)

 insecte → păsări (rândunica, mierla, sturzul, cucul)

 păsări → animale carnivore (dihorul)

 animale erbivore (oaia) → animale carnivore (lupul)

REȚINEM:

      Animalele carnivore mari, cum ar fi, leii maturi, nu sunt vânate, în general de alte animale, dar puii sunt în pericol în fața prădătorilor.

      În natură există o legătură importantă între animalele care sunt vânate și care vânează.

      → dacă acest echilibru este modificat, pot apărea efecte negative asupra tuturor celorlalte animale, care depind pentru hrănire unele de altele;

      → de asemenea, dacă nu mai există destulă iarbă sau plante într-un anumit spațiu, numărul erbivorelor ar scădea, pentru că nu mai găsesc hrană suficientă;

      → omul este considerat omnivor, deoarece se hrănește și cu produse vegetale și cu produse animale.

                                                🤠 Diplodocus – un dinozaur ierbivor 

Diplodocus, cel mai lung dinozaur

         Diplo înseamnă „dublu”, iar acest erbivor cu două pîrghii ce păştea frunzele din vîrfurile a fost numit astfel deoarece şaisprezece dintre vertebrele sale din coadă (vertebrele 12-27 din spatele şoldurilor) reprezentau proeminenţe împerecheate, încadrând cu rol protector o arteră principală ce se întindea de-a lungul părţii inferioare a cozii. A fost unul dintre cei mai lungi dinozauri. Se credea odată că îşi târa coada pe pământ, dar acum ştim, în urma studiilor efectuate pe scheletul său, că îşi ţinea coada sus, aceasta fiind susţinută de tendoane.

        Gâtul şi coada lungi aveau o creastă formată din ţepi scurţi şi laţi. Avea o gură mică şi dinţi în formă de frunză numai în faţă, ceea ce arată că smulgea frunze din copaci.
Abdomenul enorm era susţinut de coaste deschise care permitea stomacului să se întindă când dinozaurul mânca.

       Diplodocus s-ar fi putut apăra de atacatori cu ghearele ascuţite extinse ale membrelor anterioare şi i-ar fi putut lovi cu gâtul şi coada lui lungi.

       Puii erau ţinuţi în centrul turmei în timp ce se deplasau pentru a fi protejaţi de atacatori.

       Capul şi creierul acestui dinozaur erau mici. Avea ochi mari şi dinţi mici ca nişte creioane. Oasele erau goale pe dinăuntru, existând unele cavităţi ale vertebrelor ce făceau scheletul său mai uşor.

Descoperiri științifice

       Un schelet compus din rămăşiţele a trei dinozauri, cu două pârghii, excavate în apropiere de Split Mountain, Utah, între anii 1909 şi 1922, se află expus la Muzeul de Ştiinţe Naturale Carnegie din Pittsburgh, Pennsylvania. Scheletul poartă numele Diplodocus carnegii şi măsoară 26,7 metri lungime (mai lung decât două autobuze puse cap la cap) şi 3,6 metri înălţime în dreptul pelvisului, cel mai înalt punct al acestui dinozaur. Cîntărea, aproximativ, 11 tone.

                                                🤠 Brachiosaurus – un dinozaur „greu”

          Brachio, ce înseamnă „braţ”, este termenul ce dă numele uriaşei „şopîrle cu umeri”. Acest dinozaur trăia în actualele teritorii ale Rhodesiei şi Tanzaniei, însă avea şi o familie mare de rude în Colorado, Utah şi Oklahoma (plăcile continentale fiind unite în acea vreme). Cântărind până la o sută de tone, el avea o înălţime doar cu puţin mai mică decât cea a Diplodocului, şi un gât de 12 metri ce se întindea către vârfurile copacilor.

         O vreme oamenii de ştiinţă au considerat că şopârla cu umeri trebuie să fi trăit în apă, care prin plutire să o ajute să-şi susţină greutatea imensă. De fapt, nările şi urechile sale sunt plasate în partea superioară a capului, la fel cu ale hipopotamului. Însă teoria acvatică a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece, dacă ar fi fost nevoită să traverseze un teren mlăştinos către uscat, această creatură greoaie ar fi rămas înnămolită definitiv şi ar fi murit înfometată.

Descoperiri științifice

         Brachiosaurusul a fost descoperit prima data in Grand River Valley, in vestul statului Colorado, USA, in 1900. Acest schelet incomplet a fost descris de paleontologul Elmer S. Riggs, care a denumit Brachiosaurusul in 1903. In 1909, Werner Janensch a descoperit mai multe fosile de Brachiosaurus in Tanzania, Africa. De asemenea, mai multe fosile de Brachiosaurus au fost gasite in America de Nord si Africa.

                                                🤠 Tyrannosaurus Rex – fără rival

           „Şopârla-tiran suverană”, ce pare să fi preferat Montana şi Wyoming în defavoarea Oklahomei (toate fiind state pe ale căror teritorii au fost descoperite fosile), măsura până la 14,5 m în lungime, avea o poziţie bipedă (verticală) de 5,8 metri şi un pas de circa 4 metri. Relativ agil pentru cele şapte tone ale sale, acest animal avea un craniu lung de 1,2 metri, cu colţi ascuţiţi şi zimţuiţi de 18 centimetri lungime – special dezvoltaţi pentru a sfâşia carnea.

          Acest dinozaur era carnivor şi se hrănea cu alţi saurieni – şi asta într-un mod vicios. Nu s-a descoperit niciun schelet integral al celui mai mare carnivor al naturii, însă fosilele din care s-a reconstituit un schelet compozit oferă o imagine impresionantă.

          Tyrannosaurus rex avea mai bine de 60 de dinți groși, de formă conică, suficient de puternici pentru sfărâma oasele victimelor. Dinții aveau până la 25 centimetri în înălțime, iar fălcile luiTyrannosaurus rex aveau până la 1,2 metri lungime.

          În ultimii ani, reputația de carnivor feroce a lui Tyrannosaurus rex a avut de suferit. Unii paleontologi au susținut că Tyrannosaurus rex nu se hrănea cu animalele pe care le vâna tot el, ci mai degrabă cu hoituri. Asta l-ar asemăna mai degrabă cu hienele sau vulturii și i-ar cam anula pretențiile la titlul de “rege al animalelor”.

Cercetări științifice :

         Cercetatorii s-au folosit de lasere pentru a crea scanări tridimensionale, de mare precizie, a scheletelor de Tyrannosaurus, apoi le-au „modelat” virtual, adaugandu-le tesuturi si organe, avand ca reper procentul dintre tesuturi-schelet din pasari si crocodili. Studiul a fost desfasurat de o echipa condusa de profesorul John R. Hutchinson, de la Royal Veterinary College din Londra, si Peter Makovicky, doctor in paleontologie, curator al Field Museum of Natural History din Chicago.

         Grupul de cercetare a obtinut chiar permisiunea de a se folosi de vedeta muzeului american, asa numitul schelet SUE, al unui T-Rex imens, pe care l-a scanat cu lasere 3D, generand modele digitale avand ca baza de plecare acest schelet. Makovicky a explicat ca metoda s-a dovedit a fi mai precisa decat cele precedente, bazate pe modele realizate la scara.

                                                      🤠 Stegosaurus

                               Stegosaurus, cel mai prost dinozaur

         Stegosaurus este un dinozaur cu armură din familia Stegosauridae ce a trăit în perioada Jurasic. El face parte din categoria primelor fosile de dinozauri descoperite. Pământurile pe care le cutreierau cu milioane de ani în urmă Stegosaurii se numesc acum America de Nord, dar o recentă descoperire a unei fosile în Portugalia a demonstrat că trăiau și în Europa. Numele său l-a dat și pe cel al familiei, deși nu chiar toți membrii îi sunt înrudiți, cei din sub-ordinul Stegosauria.

         Această şopârlă acoperită cu plăci osoase era un erbivor destul de mare şi greoi, care cutreiera teritoriile din emisfera nordică. Comparativ cu dimensiunile sale corporale, el avea un cap extrem de mic şi, implicit, un creier cât o alună. Calculele făcute la examinarea fosilelor au dus la concluzia că acest dinozaur avea un creier de numai 700 de grame, adică 0,004% din greutatea sa corporală (prin comparaţie, greutatea creierului unui elefant reprezintă 0,074% din greutatea sa totală, iar în cazul unui om adult valoarea este de 1,88%). Stegosaurus este considerat cel mai puțin deștept dintre toti dinozaurii.

Dar poate că această şopârlă placată nu era chiar atât de proastă. Ea avea ganglioni mult măriţi în zona inferioară a gâtului şi la şolduri. Ganglionii sunt mase de celule nervoase ce joacă rolul unor centre de transmitere a impulsurilor nervoase, un fel de minicreiere sateliţi. Ganglionii din gât şi de la şolduri erau de douăzeci de ori mai mari decât creierul. Aceşti centri nervoşi de mari dimensiuni controlau funcţionarea picioarelor şi a cozii sale uriaşe.

                                                          🤠 EVALUARE SUMATIVĂ 

                                                         OMUL SI MEDIUL DE VIATĂ

1. Alege varianta corectă de răspuns:

• Ocupă un sfert din suprafata tării noastre:

               a) apa                            b) pădurea                 c) poluarea

• Suprafetele de pământ pe care oamenii cultivă plante sunt:

              a) pădurile                      b) păsunile                 c) terenurile agricole

• Nisipul şi pietrişul sunt roci folosite în: 

              a) obţinerea celulozei   b) în amestec cu alte metale    c) în construcţii

• Starea de sănătate este mentinută prin: 

             a) cantitatea de medicamente administrate necorespunzător

             b) alimentatia sănătoasă             

             c) practicarea unui sport

2. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmatii.

a). Bogătiile solului sunt : pădurile, terenurile agricole, păsunile si apa. _______

b). Sarea se extrage din mine. ______

c). În lipsa apei viata ar fi posibilă pe pământ. _______

d). Pădurea  îi asigură omului lemn, plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci.______

e). Alimentatia omului trebuie să fie cât mai variată. _______

f). Apa din jurul fabricilor nu poate fi poluată cu reziduuri. ________

a).Poluarea face ca viata ____________, ________________, si a _______________să fie în pericol.

b).Resursele naturale reprezintă bogătii ale ____________________ si ale ___________________.

c). Cele mai importante roci de constructie sunt: _____________________, __________________, _________________, ________________, _______________________.

d).Pentru menținerea sănătătii este bine să se păstreze _________________________________si a ________________________________.

4.Completează tabelul:

5. Unește acțiunile cu resursele naturale pe care le protejezi

       b) stingi lumina atunci când iesi din cameră.                                   PĂDUREA

       c) colectezi si predai maculatura la centrele specializate.                      APA

                                     Descarcă fișa completă de la atașamente

                                                         FIŞĂ DE LUCRU

                   Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură

     Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.

     

1. Completează  enunţurile:

Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma.

În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.

2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:

        A                                                   B

corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse

corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu

corpuri gazoase            au formă şi volum propriu

3.  Răspunde la întrebări:

a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori?

________________________________________________________

________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

__________________________________________________________

__________________________________________________________

4.  Adevărat sau fals?

  Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.

  În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.

  Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.

  Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.

  Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.

     Invitaţie la creaţie!

Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!

                        🌻 Locuri de apartenență - Europa și Uniunea Europeană

         Europa este unul dintre cele șapte continente de pe Glob, pe care există 51 de țări.

→ Uniunea Europeană (numită astfel din 1993), cuprinde 27 de țări;

→ instituțiile Uniunii Europene sunt: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene;

→ moneda europeană unică euro și a fost adoptată de 19 țări din U.E.

Obiectivele Uniunii Europene

→ promovarea progresului economic și social;

→ acordarea de ajutor umanitar statelor care nu erau membre;

→ cele șase state fondatoare ale U.E. au fsot: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda;

→ la 1 ianuarie 1973 s-au alăturat Danemarca, Irlanda și Marea Britanie;

→ în anul 1981 s-a alăturat Grecia, iar 5 ani mai târziu Spania și Portugalia;

→ în anul 1993, comunitatea și-a luat numele oficial de U.E., iar în 1999, euro a devenit moneda oficială;

→ în 1995 s-au mai alăturat Austria, Finlanda și Suedia;

→ în 2007 România și Bulgaria au devenit membre U.E., alături de Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, care aderaseră în 2004;

→ Croația este ultimul stat care a aderat la U.E. în 2013;

→ printre statele candidate la aderare se numără și Turcia, Albania, Muntenegru și Suedia;

→ Marea Britanie a decis să părăsească alianța la 31 decembrie 2020.

                                                🌻 Fenomene ale naturii.

                      Cum se formează norii? Ce este apa? Ce este fulgerul?

                                                Cum se formează norii?

         Norii sunt formați din particule de apă care se evaporă din mări și oceane, sub căldura soarelui.

Apa se transformă în vapori care se ridică. Ajunși la înălțime foarte mare, acești vapori întâlnesc aerul rece și se condensează, formând astfel „bucăți” de nori.

                                                      Ploaia

           Ploaia este o formă de precipitații atmosferice. Este o parte importantă a circuitului apei în natură și are loc după ce apa care s-a evaporat din râuri, lacuri, oceane, se condensează, ajungând picături de apă și cade

pe pământ, întorcându-se în pârâuri, râuri, lacuri.

             Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește ninsoare.

 Zăpada, căreia i se mai spune și omăt sau nea, este o formă solidă de precipitații, care este apa înghețată,

aflată în stare cristalină, constând în fulgi de zăpadă.

                                                 Ce sunt vânturile?

          Vânturile ușoare se numesc briză, iar cele mai tari sunt numite vânt puternic, început de furtună.

Cele mai mari se numesc furtună, iar furtunile foarte mari sunt numite uragane, taifun, orcan.

          Pe pământ, vântul poate atinge teoretic 1230/km/oră (care este de fapt viteza sunetului), însă practic

această viteză nu poate fi atinsă nici de cea mai puternică tornadă.

         Furtunile aduc vânt și ploaie. Uraganele se formează deasupra oceanelor. Când ajung pe țărm provoacă multe pagube materiale.

Tornadele sunt vârtejuri care se formează deasupra uscatului. Ele smulg copacii din rădăcini și dărâmă case.

         Cauza principală a formării vânturilor este diferența presiunii atmosferice între două regiuni.

          Direcția vântului este influențată de forța care ia naștere prin rotația pământului, deviind, de exemplu, vânturile spre vest

în emisfera nordică. Un alt factor care schimbă direcția și temperatura vântului sunt obstacolele (munți, văi sau canioane).

                                                  Ce este fulgerul?

          Fulgerul este rezultatul unei descărcări de energie, ce poate avea loc între un nor și pământ, între vârful și baza unui nor sau între doi nori.

Fluxul de energie ce se creează încălzește aerul atât de mult, încât devine strălucitor. Aerul fierbinte își mărește volumul doarte repede.

Sunetul produs de acest fenomen de dilatare poartă denumirea de tunet.

Sunetul provocat de descărcarea electrică a fulgerului se deplasează mai încet decât lumina fulgerului.

           Uneori, descărcarea electrică luminoasă se produce între nor și Pământ și provoacă pagube.

În aceste situații, fenomenul se numește trăsnet (este periculos să te adăpostești sub arbori înalți).

Protectia construcțiilor se realizează cu ajutorul unui paratrăsnet.